Tools
A+ A A-

Prepelita (Coturnix coturnix L.)

Alte denumiri:

Pitpalac, pitpalaca.

Descriere:

Este o pasare migratoare, oaspete de vara, care soseste spre sfarsitul lunii aprilie si pleaca in a doua jumatate a lunii septembrie. Are talie mica (100-150 g) si culoarea generala bruna-cenusie, brazdata cu dungi longitudinale si transversale galbene. Pe cap se pot remarca 3 dungi longitudinale galbene, iar abdomenul este alb-galbui-rozaliu. Ciocul este brun cenusiu. Dimorfismul sexual este slab evident si consta intr-o pata neagra pe gusa, existenta doar la cocoseii adulti. Prezenta prepelitei in teren se constata, in principal, dupa glas. Aude si vede bine. Prefera sa fuga pe jos si sa se ascunda, decat sa zboare. 

Habitat:

Este o pasare de campie, care prefera terenurile agricole cultivate cu grau, mei, trifoi, lucerna, floarea soarelui etc. Se intalneste insa frecvent si in zona colinara si de deal, mai ales in fanete umede. In verile secetoase prefera terenurile agricole irigate sau pe cele pozitionate pe langa canalele cu apa. 

Hrana:

Asemanatoare cu cea a potarnichii.


Dusmani:

De la nevastuica pana la vulpe si caine, precum si pasarile rapitoare de zi de noapte, indeosebi cele de talie mica, toate afecteaza prepelita. Nici pradatorii naturali si nici vanatoarea cu arma nu pot insa influenta negativ efectivele de prepelite, mai mult decat starea vremii. Este specia asupra efectivelor careia se sustine ca intensitatea vanarii cu arma nu are nici un efect. 

Obiceiuri:

Ierneaza in Africa Centrala, fiind insa intalnita si in Africa de Sud. In drumul de reintoarcere spre Europa, o mare parte dintre exemplare scot un rand de pui in nordul Africii, dupa care sosesc cu puii tineri si mai scot un rand de pui in Europa. Majoritatea prepelitelor sosesc insa direct in Europa, unde scot doua serii de pui pe an. Migreaza doar noaptea, mai ales in noptile cu luna plina. Uneori cand au hrana din abundenta si timpul se mentine toamna calduros, intarzie migratia pana dupa 15 octombrie. 

Reproducere:

In literatura de specialitate este citata atat ca specie monogama, cat si ca specie poligama. Se comporta totusi ca o specie poligama, masculul neparticipand la clocit si la cresterea puilor. Femela depune 8-15 oua in luna mai. Ponte complete se intalnesc insa si in luna iunie,
in luna iulie si chiar la inceput de august. Sunt, fara indoiala, ponte depuse de prepelitele sosite mai tarziu, ponte de inlocuire sau al doilea rand de ponte. Cuiburile sunt amenajate superficial in culturi, cele mai predispuse distrugerii fiind cele amplasate in culturile cu plante de nutret, care se cosesc mecanic, devreme si repetat. Cele mai putin expuse sunt cele amplasate in lanurile de cereale si in fanete. Incubarea dureaza 16-20 de zile. Puii sunt nidifugi, dupa 20 de zile pot zbura, iar la o luna ating aproape dimensiunile parintilor. Dupa doua luni sunt complet dezvoltati si apti pentru migrare. 

Vanare:

Vanatoarea cea mai spectaculoasa este "la picior", cu caine pontator. Fara caine, "la sarite", prepelitele sunt greu de saltat. Se practica si metoda starnirii acestora cu gonasi intercalati intre vanatori si prin sperierea lor cu ajutorul unui lant tarat pe sol de vanatori. Perioada legala de vanatoare este 15 august - 31 decembrie. Se impusca folosind alice de maximum 2,0 mm.

2012 AJVPS Bihor - Toate Drepturile Rezervate