Tools
A+ A A-

Gasca de vara (Anser anser L.)

Alte denumiri:

Gasca mare, gansac mare, gascan mare, boboc de gasca mare.

Descriere:

Este cea mai mare dintre gastele intalnite la noi in tara, cantarind, de regula, intre 3 si 4 kg. Culoarea generala este bruna-cenusie, iar penele de contur sunt tivite cu alb, ceea ce o face sa para brazdata transversal de dungi albe. Capul, gatul si pieptul sunt cenusii, iar subcaudalele albe. Ciocul si pleoapele sunt de culoare roza-portocalie, cu unghia ciocului alba, iar picioarele sunt roz-rosietice. Doar puii, mai inchisi la culoare, au picioarele galbene. Pupila ochiului este bruna. In zbor se observa, pe partea anterioara a aripilor, cate o pata argintie, care nu se vede la alte gaste. Naparlirea are loc in iunie-iulie, gasca de vara fiind incapabila de zbor pana cand ii cresc noile remige. In august penajul este complet refacut si pot zbura atat exemplarele adulte, cat si puii. Intre masculi si femele nu sunt deosebiri evidente. Are vazul si auzul extrem de fine, fiind in general foarte prudenta. Sunetele emise sunt asemanatoare cu cele ale descendentei sale domestice.

Habitat:

Este specie de pasaj si oaspete de vara care soseste in Romania in luna februarie, venind din nordul Africii unde ierneaza. Pleaca de la noi, in luna noiembrie, dar sunt si exemplare, putine la numar, care ierneaza in tara noastra. In timpul pasajului stolurile de gaste zboara in forma de "V" neregulat. Aceste stoluri sunt conduse, in general, de un gascan batran. O mare parte dintre gastele mari cuibaresc la noi in Delta Dunarii, dar si in alte cateva lacuri intinse cu stuf din sudul tarii. Cele mai multe dintre acestea cuibaresc insa mai la nord de tara noastra. Prefera baltile intinse si linistite, cu stuf si papura, unde gasesc atat conditii propice de adapost, cat si de hrana. 

Hrana:

Este preponderent vegetala si consta in plante acvatice, ierburi fragede, semanaturi, trifoi, rapita, leguminoase, seminte de cereale, fiind doar completata cu insecte, icre de peste etc. 

Dusmani:

Cainele enot si vidra pot devasta cuibarele si ataca puii de gasca. Acestia sunt amenintati permanent si din aer, de ulii de trestie si de vulturii codalbi. Printre dusmani se numara insa si cioara griva, nurca, vulpea, cainele si mai ales oamenii care aduna ouale din cuibare pentru a le consuma. 

Obiceiuri:

Innopteaza si se odihneste la amiaza, in mod obisnuit, pe balta. De dimineata, de la orele 7 la 13 si dupa amiaza de la 15 la 17 zboara la  camp pentru a se hrani. Traseele sunt in general constante. In locurile nelinistite, inainte de venirea cardului sosesc cateva exemplare izolate (cercetasi), care prospecteaza zona si transmit semnalul cuvenit stolului ce vine din urma. Pe camp, cardul este intotdeauna pazit de gaste care stau, cu randul, de veghe. 

Reproducere:

Gasca mare este pasare monogama. Perechile se formeaza toamna, apoi se mentin toata viata, asa incat la sosirea in Romania acestea sunt deja formate. Doar in situatia disparitiei unuia dintre soti cuplul se reface. Cuibul il construieste numai femela, in stuf, pe plaur sau in alte locuri uscate, linistite si ferite de dusmani. Partea inferioara a cuibului este formata din material fibros, acesta fiind captusit deasupra cu material maruntit si cu puf fin din penajul femelei. Ouatul incepe in a doua jumatate a lunii martie si se continua in aprilie. Gasca mare depune 5 - 8 oua, chiar pana la 14, pe care le cloceste 28-29 de zile. In perioada clocitului gansacul sta aproape de cuib si, la nevoie, apara gasca si cuibul de dusmani. Gasca paraseste zilnic cuibul pentru a se hrani, perioada in care acopera ouale din cuib cu puf. Bobocii sunt
nidifugi si parasesc cuibul la 1-2 zile de la eclozare. Sunt capabili de zbor dupa 3 luni si maturi sexual dupa 2 ani. 

Vanare:

Se practica in perioada 1 septembrie - 20 ianuarie, cu arma lisa si cu alice de 3,5 - 4,5 mm. Se poate impusca si cu arma cu glont din categoria 5,6 mm, apropiind-o in camp deschis cu ajutorul carutelor sau al animalelor domestice. Panda pe traseele de venire si de plecare la camp, in locurile unde se hraneste sau in cele de odihna ramane insa metoda clasica cea mai eficienta de vanatoare. Se pot utiliza, cu rezultate bune, atrapele si chematorile, cu exceptia chematorilor electronice a caror folosire este interzisa de lege. Nu este indicata si nici etica panda la locurile de innoptat, deoarece indeparteaza gastele din intreaga zona si conduce la ranirea multora dintre ele, in conditiile dificile ale tirului pe semiintuneric. De asemenea, conduce la pierderea multor gaste impuscate.

2012 AJVPS Bihor - Toate Drepturile Rezervate